Tipărire

Mângâiere și misiune

Teodor Hutanu ¦ Editorial

Hutanu

Mângâiați-vă dar unii pe alții cu aceste cuvinte” (1 Tesaloniceni  4:18). Despărțirea de cineva drag ne îndreaptă toată speranța către ziua reîntâlnirii. Iar apostolul Pavel ne spune care este sursa mângâierii și a speranței: „Căci Însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer și întâi vor învia cei morți în Hristos” (v. 16). A doua venire este fericita noastră nădejde!

Despre unii dintre cei care au adormit în Domnul în 2016 vom aminti în acest număr, însă ei sunt mult mai mulți, unii părăsindu-ne total neașteptat. La căpătâiul unei ființe dragi devenim mai adventiști – mai așteptători. Iar Mângâietorul divin ne înviorează sufletul și mintea cu înțelesuri mai profunde.

Mai întâi ne spune că ne vom reîntâlni cu aceleași persoane iubite: „Toți ies din morminte cu aceeași statură cu care au intrat în ele... Toți însă învie cu prospețimea și vigoarea unei tinereți veșnice... Toate defectele și diformitățile sunt lăsate în mormânt... Copilașii sunt duși în brațele mamelor lor. Prieteni mult timp despărțiți prin moarte sunt uniți pentru a nu se mai despărți niciodată...” (Tragedia veacurilor, p. 529). Ce zi ne pregătește minunatul nostru Mântuitor!

Apoi mai este o mângâiere: amintirea celor plecați rămâne vie și binefăcătoare. „Moise era mort, dar influența lui n-a pierit odată cu el. Aceasta avea să dăinuie mai departe și să renască în inima poporului său... După cum strălucirea soarelui care apune luminează vârfurile munților chiar și după ce el a apus de mult dincolo de înălțimi, la fel faptele celor buni, curați și sfinți împrăștie lumină după ce ei de multă vreme au plecat. Faptele, cuvintele și exemplul lor trăiesc veșnic” (Patriarhi și profeți, p. 489). Eu ce influență las după mine?!

Un ultim gând, sugerat prin apostolul Petru: „Ce fel de oameni ar trebui să fiți voi... așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu?” (2 Petru 3:11,12). Dorul și așteptarea ne constrâng la acțiune. Undeva, un tablou înfățișând înălțarea la cer a Domnului Isus avea inscripționată în partea de jos această ingenioasă combinație de texte biblice: „Bărbați galileeni, de ce stați și vă uitați spre cer? Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură” (Faptele 1:11; Marcu 16:15). 

„Și aceasta cu atât mai mult cu cât” „Cel ce vine” ne reamintește: „Iată, Eu vin curând!” „Amin! Vino, Doamne Isuse!” 

Teodor Huțanu este redactorul-șef al revistei Curierul Adventist.

Joomla SEF URLs by Artio