Tipărire

Mesaj de suflet din Connecticut, SUA

Mihail Baciu ¦ Diaspora

Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos. (Efeseni 1:2)

CA decembrie 2016 BT Page 24 Image 0001

Mă rog ca mesajul pe care-l trimit fraților și surorilor mele de credință să ajungă acompaniat de aceleași simțăminte de pace, iubire și împreună-simțire, potrivit cu spiritul în care a fost scris de aici, de pe coasta de est a Statelor Unite, din „Noua Anglie” – așa cum mai este numită regiunea celor șase state din estul Americii. Inimile noastre nu sunt doar sălașul unde sentimentele se zămislesc, ci și locul din care pornesc mesajele de iubire și de dor pentru cei pe care-i iubim și de aceea nu-i putem uita, 

Cine suntem noi? Apostolul Petru folosește un termen (sau doi) potrivit cu statutul nostru pe acest pământ, când spune: „Vă sfătuiesc ca pe niște străini și călători…” (1 Petru 2:11). Îmi place referirea la acest aspect al vieții noastre făcută de pastorul Vladimir Pustan: „Suntem străini într-o țară străină. Cine se simte bine în România, cine se simte bine în Spania sau în America, sau în Canada…, cine n-are niciun fel de problemă să trăiască în Italia, și chiar îi place Roma, vreau să vă spun că are o problemă gravă, pentru că noi suntem străini într-o țară străină. Să nu vă obișnuiți cu pământul acesta niciodată.” 

Cine suntem noi? Mihail și Viorica Baciu, o familie de slujitori în via Domnului, păstorind un district aparținând Conferinței Southern New England, cu bisericile adventiste de ziua a șaptea New London, Norwich și Willimantic. Ne aflăm în acest district din august 2015, când am fost chemați de Conferință după păstorirea timp de opt ani a districtului Springfield, statul Massachusetts. Trei biserici vorbitoare de limba engleză formează districtul pe care îl păstorim, cu un număr ce depășește cu puțin 300 de membri. 

Suntem confruntați zilnic cu diferite culturi, limbi, obiceiuri, filosofii de viață, provocări fizice, spirituale, atacuri subtile sau pe față la valorile pe care cândva le consideram imbatabile, dar în Sabat, ne adunăm în același loc – deși diferiți ca și cultură, culoare sau limbă maternă – pentru a ne închina aceluiași Creator care încă ne mai iubește și ne conduce în pofida nedesăvârșirilor noastre. Interesant este că oriunde ne-am afla, nevoile sufletului uman rămân aceleași. Indiferent de cultura în care a fost crescut, indiferent de continentul pe care trăiește, indiferent de limba pe care o vorbește, nevoia de iubire, iertare și mântuire este specifică fiecărui suflet. Iată lucrarea pe care o considerăm prioritară în locul în care ne aflăm pentru o vreme. 

Ce credem noi, cei de aici, „de la capătul lumii”? Încă mai credem în iubirea celui ce S-a jertfit și mai credem de asemenea fără tăgadă că Dumnezeu a dat sfinților Săi credința o dată pentru totdeauna. Deși metodele de predicare a Evangheliei pot fi diferite de la o generație la alta, principiile stabilite de Dumnezeu în cartea Sa – Biblia – rămân neschimbate. De aceea noi încă mai credem în: 

Biblie – Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu – care conține planul mântuirii prin Isus; credem că minunile Vechiului și Noului Testament au fost reale, și nu doar simboluri ale puterii divine.

Creațiune – așa cum este descrisă în cartea Genezei – în cele șapte zile ale săptămânii, zile literale de 24 de ore fiecare;

Existența unui sanctuar ceresc, în care Domnul Isus slujește ca Mare-Preot până Își va înceta lucrarea de mijlocire în favoarea noastră și va reveni pentru a încheia planul mântuirii. 

Personalitatea Duhului Sfânt – a treia Persoană a Dumnezeirii – care împreună cu Tatăl și Fiul formează ceea ce noi numim „Trinitatea”, sau Dumnezeu. 

În revenirea pe curând a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. 

Am enumerat doar câteva puncte din crezul nostru adventist, potrivit cu mărturisirea de credință a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Le acceptăm cu toată inima și pe celelalte doctrine susținute de autoritatea supremă în materie de credință – Biblia. 

CA decembrie 2016 BT Page 25 Image 0001

În încheiere aș dori să vă prezint experiența lui Richard (numele este real și îl voi folosi cu permisiunea dumnealui). Richard locuiește într-un oraș din statul Massachusetts, într-un apartament special amenajat pentru a sluji un om special. Spun aceasta deoarece în urmă cu 30 de ani, Richard a avut un accident de motocicletă în urma căruia a rămas paralizat de la gât în jos. Stă întreaga zi într-un scaun cu rotile și… lucrează. Doar gura și-o poate folosi pentru ca, prin intermediul unui bețișor, să atingă tastele computerului, intrând astfel în legătură cu prieteni din întreaga lume. 

Vorbește cu greutate, dar atunci când spune ceva, știe ce spune. Îl vizitez adesea, fie pentru a-i oferi Cina Domnului, fie cu elevii de la Școala elementară Adventistă din Warren. Mă duc uneori doar să mă rog cu el. Iată mărturia lui, cu o ocazie: „Aveam 25 de ani când, în urma accidentului, am rămas paralizat complet, doar capul, în urma unor eforturi serioase, mi-a fost salvat. Pe vremea aceea nu prea știam multe despre Isus și mântuire. Aveam multe planuri în minte; nu mai aveam loc și pentru Dumnezeu. După accident am fost mânios pe Dumnezeu. Mereu Îl întrebam: „Cum de ai putut să-mi faci una ca aceasta?” Dar timpul a trecut, rănile s-au închis și odată cu ele și cele din suflet. A fost un drum lung al recuperării. Multă vreme nu am știut dacă voi supraviețui sau nu. Și iată-mă acum, după 30 de ani, sunt încă în viață. Diferența dintre momentul dinaintea accidentului și acum este că atunci, dacă muream, nu aveam nicio speranță de mântuire, dar acum simt că sunt pregătit să-L întâlnesc pe Isus.”

Și Richard întotdeauna îmi vorbește atât de frumos despre Isus și iubirea Sa pentru el. De fiecare dată îmi amintește de evenimentele sfârșitului și cât de aproape suntem de venirea lui Isus. Când l-am vizitat cu elevii, Richard a avut un cuvânt special pentru ei, după ce le-a ascultat mărturia: „Dragii mei prieteni! Puneți-l pe Isus pe primul loc în viața voastră. Nimic nu poate aduce bucurie și speranță ca Mântuitorul. Într-o lume fără niciun punct de orientare, alegeți-L pe Isus și El vă va arăta drumul spre fericire, spre mântuire.” Mereu îmi planific vizita cu scopul de a-l încuraja pe Richard și întotdeauna plec din prezența lui de parcă aș fi fost în prezența lui Isus. Acesta este Richard. Într-o zi îl vom întâlni – fără nicio urmă de neputință, fără scaun cu rotile, ci în frumusețea unei tinereți veșnice. 

Dragi frați și surori! Vă doresc tuturor să aveți un spirit de laudă, de mulțumire, de bucurie la adresa lui Dumnezeu. Nu lăsați îngrijorările vieții să vă răpească fru­musețea cerului pe care Dumnezeu dorește să o sădească în sufletele noastre. Isus vine curând! Vine să ne ducă acasă. Ce minunată va fi acea zi!

„Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi. Și cel neprihănit va trăi prin credință, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el. Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.” (Evrei 10:35-39)

 Mihail Baciu este pastor în SUA

Joomla SEF URLs by Artio