Tipărire

Mesajul președintelui - Comitet Buget Uniune 2016

Ștefan Tomoiagă  ¦  Mesajul președintelui

 „Dați-le voi să mănânce!” (Matei 14:16)

Harta

Prezentul raport este un apel adresat fiecărui administrator, director, conducător de biserică locală sau membru – într-un cuvânt – ucenicului. „Isus lucrase toată ziua fără să mănânce sau să se odihnească... Ucenicii au stăruit de El, spunând că este spre binele oamenilor să fie trimiși acasă... Dar Isus a zis: „Dați-le voi să mănânce!” (Hristos, Lumina lumii, p. 365).

Misiunea la care suntem chemați, la acest ceas târziu de istorie, este acea lucrare prin care resursele divine împlinesc nevoile umane prin canalele iubirii, spre slava lui Dumnezeu. Să descoperim împreună patru principii fundamentale: să cunoaștem personal resursele divine; să observăm cu un ochi plin de compasiune nevoile oamenilor; să devenim distribuitori ai resurselor infinite ale lui Dumnezeu; să urmărim constant ca Dumnezeu să primească toată slava.

Să cunoaștem personal resursele divine 

Îl cunoaștem personal pe Dumnezeu și suntem conștienți de resursele formidabile care ne stau la îndemână? Cercetările spun că 96% dintre români cred în Dumnezeu, iar 69% se roagă zilnic (Sondaj IRES, august 2015). Chiar ocupă rugăciunea un loc aparte în viața celor de lângă noi, dar mai ales în viața noastră? 

„Noi vom stărui necurmat în rugăciune” (Faptele 6:4). Aceste puține cuvinte ne ajută să cunoaștem secretul marelui succes al bisericii primare în câștigarea sufletelor și în propovăduirea învierii lui Isus în întreaga lume cunoscută atunci. Agenda comitetelor bisericii din primul secol era la fel de plină: biserici de zidit, bolnavi de vizitat, adunări de ținut, ajutoare bănești de strâns, dar „noi vom stărui necurmat în rugăciune” era viața lor, nu lozinca lor. 

Pentru a-l convinge pe Anania că Saul din Tars a fost cu adevărat convertit la creștinism, Domnul i-a zis: „Iată, el se roagă!” (Faptele 9:11). Tăria unei dorințe puternice este aceea care trimite rugăciunea spre cer și o face să străpungă norii. 

Să observăm cu multă compasiune nevoile oamenilor

Suntem preocupați de nevoile altora, așa încât să le observăm și să le împlinim? Avem compasiune pentru cei în nevoie? Ce înseamnă empatie? Să vezi cu ochii celuilalt, să asculți cu urechea celuilalt și să simți cu inima celui de lângă tine. 

„Isus era palid de oboseală și de foame, iar ucenicii L-au rugat să înceteze munca, dar El nu Se putea retrage din mulțime” (Hristos, Lumina lumii, p. 365). 

Fiul lui Dumnezeu găsește timp, după o zi de predicat, să descopere nevoile oamenilor și să le ceară ucenicilor să le dea ei de mâncare. „Dar cine are bogățiile lumii acesteia și vede pe fratele său în nevoie și își închide inima față de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?” (1 Ioan 3:17). Este necesar ca programele departamentale pe care biserica le promovează să fie izvorâte dintr-o observare atentă a nevoilor, făcută cu un ochi plin de compasiune.

Producători sau distribuitori ai resurselor infinite ale lui Dumnezeu

Problema multora dintre noi este că ne credem producători, când de fapt suntem distribuitori. Numai El are resurse pentru satisfacerea nevoilor umane. Noi nu putem decât să primim bogățiile Lui și să le împărtășim altora. Dacă ai privit, întinde mâna la nevoile altora și ți se vor întinde aripi la nevoile tale. Hrănește-te cu cele trei E-uri: energie, entuziasm, empatie! Empatie înseamnă să simți că ți-au amorțit degetele când îți vezi semenul umblând desculț prin zăpadă, să-i deschizi larg ușa să intre la căldură și să împarți cu el singura pereche bună de încălțări pe care o ai. „Încolo, toți să fiți cu aceleași gânduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți” (1 Petru 3:8).

Provocări 2017

Globalizarea și secularismul sunt provocări uriașe pentru biserică. Organizațiile independente pot deveni zone dureroase pentru trupul bisericii. Invitația la păstrarea unității bisericii este pentru fiecare credincios. Individualismul, slăbirea valorilor familiei sau confuziile doctrinare erodează biserica. Când punem semnul de întrebare cu referire la anul care ne stă înainte, să nu uităm să punem și semnul exclamării la „gândul revenirii Domnului, care îmi este atât de drag și plin de speranță” (Richard Baxter, Works, vol. 17, p. 555). „Aceasta este ziua pe care toți credincioșii trebuie să o dorească și să o aștepte, pentru că este împlinirea întregii lucrări a mântuirii, a dorințelor și străduințelor sufletului lor. Grăbește, o, Doamne, ziua binecuvântată” (Gânduri despre cartea Apocalipsei, p. 66). 

Ca pregătire pentru acea zi măreață, programul Asemenea Lui – România pentru Hristos face invitația ca fiecare copil, tânăr sau membru al bisericii să fie parte a unei mișcări cu rezultate mari, pe care doar Duhul lui Dumnezeu o poate realiza. „Aruncați-vă ochii printre neamuri și priviți, uimiți-vă și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare pe care n-ați crede-o dacă v-ar povesti-o cineva!” (Habacuc 1:5).

Implicare totală a credincioșilor!

Apreciem fiecare act de voluntariat al tinerilor și adulților izvorât dintr-o dragoste curată față de aproapele. Fiecare dintre noi poate și este chemat să facă ceva pentru semeni. Cine poate fi copilul cu cinci pâini și doi pești? Administratorul, directorul de departament, liderul unei biserici locale, pastorul, închinătorul care stă pe ultimul scaun. Ucenicul Andrei a găsit un copil pentru că a fost în mijlocul mulțimii, nu pe scenă. Nu căutați scuze, fiți omul! Anul 2017 este o oportunitate unică de a demonstra că ne pasă de oameni. „V-am dat o pildă ca și voi să faceți cum am făcut Eu” (Ioan 13:15). 

V-ați pus vreodată întrebarea: Cine este cea mai importantă persoană din biserică? Cel care stă mai mult în față sau cel care oferă sume mari pentru biserică? La minunea înmulțirii pâinilor, copilul a adus înaintea lui Isus merindele puse de mama în traistă. Un tânăr sau un adult care pune la dispoziția lui Dumnezeu tot ce are poate deveni VIP-ul unei mulțimi. Membrii bisericii sunt cei mai importanți. Ei au nevoie să fie iubiți, ascultați, îndrumați, mustrați, încurajați. Împreună suntem slujitori pentru ca mulțimea să fie hrănită. 

În mâna lui Hristos, cantitatea cea mică de hrană nu a scăzut, până când mul­ți­mea înfometată nu a fost săturată. Dacă mergem la Izvorul puterii cu brațele credinței noastre deschise pentru a primi, vom fi susținuți în lucrarea noastră chiar în împrejurările cele mai descurajatoare și vom fi făcuți în stare să dăm altora pâinea vieții. Domnul zice: „Dați și vi se va da!”(Luca 6:38).

Să urmărim constant ca Dumnezeu să primească toată slava

Prin ceea ce facem, urmărim constant ca toată slava să fie adusă doar lui Dumnezeu? Ne este foame de Cuvântul care înviorează sau înghițim cuvinte aparent dulci, nevinovate, dar care aduc în suflet îndoiala și neîncrederea? Îi aducem lui Dumnezeu toată slava, lauda și mulțumirea? După ce mulțimea a fost hrănită, a mai rămas hrană din belșug. Minunea a avut loc doar în mâinile Lui. „Povestiți printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!” (Psalmii 96:3).

Mijloacele pe care le avem noi ar părea că nu sunt îndestulătoare pentru lucru, dar dacă vom porni înainte prin credință, având încredere în puterea desăvârșită a lui Dumnezeu, izvoare îmbelșugate se vor deschide în fața noastră. El va răsplăti încrederea simplă, sinceră, în El. 

Cuvânt de încheiere

„Lucrarea de clădire a Împărăției lui Dumnezeu va înainta, cu toate că, după toate aparențele, se mișcă încet. Lucrarea este a lui Dumnezeu și El va da mijloace și va trimite ucenici sinceri și credincioși. Dumnezeu nu-i părăsește pe aceia care lucrează în iubire pentru a da Cuvântul vieții acelora care pier și care, la rândul lor, întind mâinile să primească hrană, ca să poată da și altor inimi înfometate” (Hristos, Lumina lumii, p. 370).

 Ștefan Tomoiagă este președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.

 

Joomla SEF URLs by Artio