Tipărire

Sfințirea Bisericii Adventiste din Apateu

Tolan Ioan ¦ Info

Istoria adventismului în localitatea Apateu, jud. Arad a început să se scrie din 1925, când familia Indricău Axente, doritoare să transmită mesajul întreitei solii îngerești și apropiata revenire a Mântuitorului, s-a mutat în localitate. În anul 1928 a avut loc primul botez de 12 persoane (șase familii). Apoi, în fiecare an, grupa așteptătorilor s-a mărit. Botezurile, în mai multe rânduri, s-au făcut în Crișul Negru. Evenimentul era o adevărată sărbătoare. Coloana celor 20-25 de căruțe care străbăteau drumul plin de praf până la locul stabilit pentru botez era ceva impresionant.

CA noiembrie 2016 Page 04 Image 0001 La început, credincioșii s-au adunat în case, dar în anul 1929 s-a construit biserica ce a găzduit timp de decenii numărul crescând de adventiști din Apateu. În toamna anului 1929, clădirea de la nr. 323 era gata, așteptându-și credincioșii. Noul lăcaș de închinare era pregătit pentru sfințire. Grupa de credincioși adventiști din Apateu era entuziasmată, fericită și recunoscătoare lui Dumnezeu pentru modul în care a lucrat. Un incident nefericit s-a petrecut în noaptea dinaintea inaugurării. Vineri noaptea, răufăcători, manipulați de oameni fără căpătâi și vrășmași ai oricărui adevăr, au profanat lăcașul murdărind pereții văruiți frumos! La inaugurare a fost prezent pastorul Petre P. Paulini, președintele Uniunii Române. În rugăciunea de binecuvântare i-a menționat și pe acești răufăcători, implorând iertare pentru ei. Lucrul acesta a mișcat profund inimile celor prezenți. În timp, clădirea a fost extinsă și modernizată. 

 În ultimii ani, visul a prins contur, devenind realitate pe 20 august 2016, când la Apateu a fost inaugurată o biserică de excepție, unică prin arhitectura ei. Lucrarea n-a fost ușoară, dar a primit sprijinul apătenilor din străinătate și implicarea specială a unor credincioși de acasă.

 CA noiembrie 2016 Page 04 Image 0002La sfințirea noului lăcaș de închinare s-au adunat mulți oaspeți de pretutindeni, printre ei pastorul Mario Brito, președintele Diviziunii Inter-Europene, pastorul Ștefan Tomoiagă, președintele Bisericii Adventiste din România, comitetul Conferinței Banat, senatorul Mihai Fifor, deputatul Gheorghe Căprar, Aurel Bondor, primarul din Apateu, și cel din Sintea Mare. 

 Programul muzical a fost realizat de corul, fanfara, grupurile de adulți și de copii ale Bisericii Adventiste din Apateu. Mesajul spiritual a fost prezentat de pastorul Mario Brito, rugăciunea de binecuvântare a fost rostită de pastorul Ștefan Tomoiagă, programul a fost condus de pastorul Mihai Maur.

 Pastorii care au slujit biserica din Apateu de-a lungul timpului au fost: Rădulescu Ioan, Cionca Filip, Crișan Pavel, Cazan Gheorghe, Baciu Gheorghe, Șamotă Constantin, Secui Petru, Andreescu Ionel, Jigău Dumitru, Ban Ioan, Maur Traian, Memete Pavel, Tolan Ioan, Moldovan Aron, Jigău Emil, Iștoc Abel, Sturz Ioan, Hărdălău Petru, Pop Ionuc, Tolan Ioan (din 2009 până astăzi), iar din 2015 și Bortiș Adelin.

 CA noiembrie 2016 Page 04 Image 0003Apateul a avut și are oameni deosebiți, implicați în misiune internă, dar și externă. Mai multe biserici au fost binecuvântate prin mutarea în diferite localități a credincioșilor din Apateu. Corul și fanfara bisericii au susținut programele de la evanghelizări, înmormântări sau ocazii speciale din comunitățile învecinate, dar și din alte locuri. Programele tinerilor și copiilor bisericii dau culoare, frumusețe și viață, îmbogățind închinarea.

Sunt 91 de ani de când flacăra speranței advente a fost aprinsă la Apateu. Suntem într-o casă nouă, dar nu „Acasă”. În casa aceasta doar ne pregătim pentru o casă veșnică în care vrem să ne întâlnim cu cei care au semănat sămânța Evangheliei de-a lungul anilor și cu cei care vor mai veni după noi, până la întâlnirea cu Cel care este Speranța noastră, Domnul Isus Hristos, pe care-L așteptăm cu drag și dor. 

Material pregătit de pastorii: Tolan Ioan și Memete Pavel

 

Tipărire

Comunitatea „B” (Eden), Oradea

Verebi László ¦ Biserica din România

Cu trecerea anilor, urbea situată pe malul râului Crișul Repede a captivat inimile multor localnici, dar și ale vizitatorilor deopotrivă. Pastorul Huenergardt, în timpul activității sale misionare în zona de vest a țării, n-a ocolit Oradea, unde în urma slujirii sale, în 1914, aveam deja 14 adventiști. Datorită spiritului misionar al comunității bilingve – actuala comunitate „A” din Oradea –, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în partea cealaltă a orașului se formează o nouă grupă. Adunările aveau loc în casa unei credincioase, pe strada Episcopiei (din 1943), iar începând cu anul 1949, grupa a închiriat o casă pe strada Pescarilor, unde până atunci funcționa o cârciumă. Era perioada când fratele Moldovan Wilhelm își începea activitatea de lucrător biblic în Oradea. În această adunare s-a format biserica locală de limba maghiară și tot aici s-a format și corul bisericii, sub îndrumarea fratelui Koós Tibor.Mai 2016 Page 05 Image 0006

 

În anul 1952, prin contribuția semnificativă a pastorului Gálfi Lajos și a prezbiterului Szabó Sándor, a fost cumpărat grajdul firmei de Pompe funebre „Weisman”, – str. Academiei nr. 9 – care ulterior devine casa de rugăciune a bisericii locale „B” Oradea. Când pastorul Gálfi împreună cu membrii comunității au intrat prima dată în incinta imobilului proaspăt cumpărat, au izbucnit în plâns, dar au și cântat imnul „Mare ești Tu, Doamne”. După amenajarea spațiului însă, finalizată în 1955, casa de rugăciune și-a dobândit actualul stil arhitectural, cu tavan boltit.

Mai 2016 Page 05 Image 0005

Pe parcursul anilor, comunitatea s-a dezvoltat spectaculos, în anii '80 ajungând la 180 de membri. În momentul de față, din păcate, numărul membrilor a scăzut la 135, dar și așa este cea mai mare comunitate a singurului district maghiar al Conferinței Banat. Suntem conștienți de faptul că responsabilitatea misiunii în mediul populației de etnie maghiară în zona Crișanei și Banatului ne revine, drept pentru care cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a putea împlini această misiune. Corul bisericii are un rol important în această însărcinare. Utilizăm și tehnică modernă în misiune: serviciile noastre divine sunt transmise online, pâinea și apa vie ajungând în felul acesta și în casele oamenilor.

În acești 70 de ani, sub îndrumarea a 17 pastori și 28 de dirijori de cor, am acumulat foarte multe experiențe frumoase. Azi ne rugăm ca Dumnezeu să ne trezească din somnul laodiceean, ca să putem purta stindardul adevărului, așteptând revenirea Mântuitorului nostru drag. 

Verebi László, pastorul districtului Oradea „B”. 

Tipărire

Comunitatea Micălaca

   Imagini Page 15 Image 0003Pe vechea vatră a așezării cartierului Micălaca din Arad, în imediata vecinătate a Mureșului, încă din anii1899–1900, pastorul misionar Huenergardt a semănat mesajul adventist, fiind primul misionar AZȘ în această zonă.

Numele „Micălaca”  vine, probabil, de la perimetrul administrativ restrâns al acestei zone mărginite de frontiere naturale, cum este pădurea de la marginea localității și, evident, râul Mureș, ajungându-se astfel la denumirea de „loc mic” – „Micălaca”. Și astfel, într-un loc fertil, pădurea pe de o parte, și malurile umbroase ale râului Mureș pe de altă parte, unde micălăcenii practicau vechea îndeletnicire de transportatori de materiale lemnoase, vor apărea și primii așteptători.

Primul adventist din localitatea Micălaca este Mitru Gherman, în casa căruia până în anul 1929 s-au desfășurat serviciile de închinare. În același an, se cumpără un teren pe strada Renașterii nr. 63, pe care se construiește o Casă de rugăciune.

În anul 1932, din cauza inundaților provocate de Mureș, casa este distrusă și se reconstruiește alta, în care credincioșii se vor aduna până în anul 2000. Timp de aproape 70 de ani, în acest loc biserica s-a dezvoltat, s-a maturizat. Clădirea a fost amenajată, extinsă și tot aici s-au făcut planuri pentru reconstrucția unei noi biserici.

Imagini Page 15 Image 0004În anul 1997, s-a cumpărat terenul de pe stra­da Voinicilor nr. 29, iar în 12 mai 1998 au început săpăturile pentru fundația noii clădiri. În anul 2003, s-au încheiat lucrările, dar primul serviciu religios în noua locație are loc în 26 octombrie 2000. Data de 31 mai 2003 va marca serviciul religios de sfințire a noii biserici.

În prezent, peste 100 de membri și aparținători transmit în zonă mesajul speranței. Într-o lume care nu mai știe sau chiar nu mai poate să spere, este nevoie de reclădirea speranței. Prin proiectele misionare, umanitare, sociale, educative desfășurate în cartier și în municipiul Arad, prin preocuparea de a conserva tradițiile locului, prin respectul pe care-l manifestăm față de generațiile înălbite de trecerea anilor și, mai ales prin respectul față de valorile creștine, nu facem altceva decât să păstrăm vii rădăcinile noastre. Speranța are nevoie de un trecut de care să-și amintească și de un viitor spre care să tindă. Ne dorim ca, prin tot ceea ce facem, să contribuim la transmiterea acestui mesaj al speranței.

Emil Jigău, pastor în districtul Arad II.

Tipărire

Comunitatea Rădești

Radesti exteriorAşezată pe meleagurile uimitoare ale Argeşului, de care sunt legate și începuturile mişcării adventiste în România, Biserica Rădeşti se înalţă pe un platou înconjurat de dealuri încărcate de pomi fructiferi, fiind o adevărată cetăţuie ce pulsează de viaţă, marcată de evenimente.

Impresionantă este generozitatea spaţiului – peste 2 500 m2. Grădina din faţă, cu aranjamente florale şi arbori cu frunza mereu verde, conferă locului eleganță și o frumuseţe unică, iar spațiul din spatele clădirii este destinat parcării.

 Cu toate că este o clădire modernă, construită recent, „biserica vie” a Rădeştiului are un trecut încărcat de istorie. Încă din 1941 existau aici câteva familii care au îmbrăţişat solia adventistă. Primul lăcaş de cult a fost construit în 1949, în localitatea învecinată, Stâlpeni. După finalizarea lucrărilor, la o săptămână, a avut loc o cununie religioasă şi, imediat după aceea, clădirea a fost confiscată şi transformată în Punct de documentare politico-ideologică a Partidului Comunist, urmând să fie retrocedată abia după Revoluţie, în 1991. În această perioadă, biserica a funcţionat în diverse locuri, mai ales în casele fraţilor. În 1974, s-a achiziţionat Casa de naşteri din dealul Rădeştiului, care a fost transformată în casă de închinare. Unii membri au amintiri legate de acest loc în care s-au născut de două ori: când au văzut lumina zilei pentru prima dată, la naştere, şi când au văzut „lumina adevărului”, a doua oară, la botez.

Radesti interior 2Achiziţionarea terenului, în 1999, în vederea construirii unei clădiri noi pentru biserică a fost un act de credinţă din partea Conferinţei Oltenia, într-o vreme în care resursele financiare erau limitate. Ceea ce se vede azi este rezultatul dedicării, hărniciei şi sacrificiului membrilor bisericii aflaţi în ţară sau în străinătate.

Încă de la inaugurarea lăcaşului de cult, din 2009, biserica se bucură de prezenţa musafirilor şi de programe diverse, proiecte de misiune, cum ar fi distribuirea de literatură din casă în casă, şi proiecte sociale constând în construirea de locuinţe pentru familii sărace neadventiste.

 Ne dorim împlinirea textului din Efeseni 2:21 – „În El, toată clădirea bine închegată, creşte ca să fie un templu sfânt în Domnul.” Alături de celelalte biserici adventiste, continuăm să ne unim efortul în transmiterea întreitei solii îngereşti către lume, în acest ultim ceas al istoriei. 

 Adrian Butuc, pastor, districtul Curtea de Argeș, Conferința Oltenia.

Tipărire

Comunitatea Leamna de Sus

Leamna de susUndeva, nu departe de Cetatea Băniei, străjuită de curgerea lină a Jiului şi de o splendidă pădure ce creează un decor pitoresc, se află Biserica Adventistă Leamna de Sus. Încă din anul 1930, aşteptătorii olteni de aici privesc spre ziua când Îl vor vedea cu ochii lor pe Domnul.

Vestea aceasta a fost adusă pentru prima oară în sat de Ilie Tudor. Clădirea actuală a fost ridicată odată cu cedarea terenului de către Toma Constantin, în anul 1937. De atunci, biserica a continuat să crească mereu, adunând în grânarul cerului oameni foarte diferiţi, dar deosebit de frumoşi la chip şi caracter.

Duhul Sfânt a revărsat aici talente fără măsură: voci încântătoare, cor de tineri, orchestră de mandoline, acordionişti, chitarişti, fanfarişti, constructori, apicultori, grădinari, crescători de animale, dar şi absolvenţi de conservator, profesori, un medic, o economistă, un angajat al Editurii Viaţă şi Sănătate, un pedagog al Liceului Adventist din Craiova şi mai multe persoane care lucrează în cadrul Spitalului de pneumo­ftiziologie din localitate. Cu toţii contribuie la crearea unei atmosfere de căldură sufletească, de armonie spirituală şi dragoste frăţească. Mici şi mari, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni radiază în jur bucuria închinării, cântecul şi rugăciunea, la care se adaugă cu mărinimie spiritul misionar.

De mai mulţi ani, în fiecare după-amiază de Sabat, o grupă de credincioşi pornesc în călătorii misionare prin satele fără prezenţă adventistă, împărtăşind experienţa convertirii lor, oferind cărţi sau rugându-se cu cei care doresc acest lucru. Din anul 2014, într-o zonă rurală, în Leamna de Jos, unde nu avem biserică, funcţionează o grădiniţă adventistă care acum numără 10 copii. În şase ani, biserica din Leamna de Sus a crescut cu 14%. Numai în anul 2015 s-au adăugat 9 persoane, biserica ajungând acum la 66 de membri.Leamna de sus 1

Oare cui am putea să-I mulţumim pentru bunătăţile şi minunile pe care Domnul le face în mijlocul nostru de atâta vreme? Cu o şi mai mare umilinţă, cu un şi mai adânc simţământ de nevrednicie, dar în acelaşi timp cu o mai mare dragoste şi cu un mai mare zel misionar, dorim să lăudăm şi să preamărim Numele Celui care a murit pentru mântuirea tuturor oamenilor, care a înviat şi va veni ca să ne ia în slavă.

Ciprian Crăciun, pastor în districtul Leamna de Sus.

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Leamna de Sus, comuna Bucovăţ, judeţul Dolj.

Adresa de facebook: azs.leamnadesus

Tipărire

Comunitatea Râmnicu Vâlcea

rmvalceaAşteptarea organizată a Mântuitorului a început în Râmnicu Vâlcea, în anul 1928, odată cu formarea primei grupe aparţinând Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, grupă ce număra aproximativ 10 credincioşi. Primele întâlniri au avut loc într-o casă de lângă Sanatoriul TBC, în apropiere de Episcopia Râmnicului. Formarea acestui nucleu şi, implicit, pătrunderea adventismului în Râmnicu Vâlcea sunt strâns legate de activitatea fratelui Petre P. Paulini, care şi-a petrecut aici o parte din copilărie, precum şi stagiul militar. Tot aici, a avut loc prima întâlnire dintre Petre P. Paulini şi Ştefan Demetrescu, personalităţi care au marcat profund istoria de început a Bisericii Adventiste din România.

După mai multe mutări în case particulare, comunitatea a funcţionat cu chirie la Biserica Luterană între anii 1945-1970, iar din anul 1970 s-a mutat în clădirea actuală, strada Pătraşcu Vodă nr. 9, clădire ce a fost inaugurată în anul 1974. La Revoluţie, comunitatea Râmnicu Vâlcea se apropia de 300 de membri. Prin implicarea acestora în misiune, în anii care au urmat, s-au înfiinţat comunităţile Călimăneşti, Brezoi, Budeşti şi Râmnicu Vâlcea 2, precum şi grupele Govora Băi şi Racoviţa. În perioada 2007-2013, pe lângă comunitatea Râmnicu Vâlcea 1 a funcţionat Grădiniţa „Micul Prinţ”.rmvalcea2

În prezent, cei 325 de membri ai celor două comunităţi din mu­nicipiul Râmnicu Vâlcea, împre­ună cu cei peste 50 de copii şi tineri aparţinători, se implică în diverse programe cu caracter misionar, cum ar fi: Expo-sănătate, cluburi de sănătate, concerte misionare, evanghelizări publice, prin care doresc să dea o mărturie eficientă locuitorilor din această zonă a ţării. 

Florian Cîrnu, pastor în Conferinţa Oltenia.

Tipărire

Comunitatea Speriețeni, Dâmbovița

sperieteniiÎnceputul Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din Sperieţeni (DB), cu un efectiv actual de 230 membri şi alţi zeci de aparţinători, îl identificăm din punct de vedere istoric în jurul anilor 1928-1929, odată cu pătrunderea adevărului adventist în viaţa şi experienţa pionierului Dragne Stănescu, care, cucerit de exemplul de trăire creştină a fratelui Constantin Rădulică din comuna vecină Perşinari, decide să părăsească Biserica Ortodoxă, să se boteze şi să înfiinţeze o grupă de evanghelizare în casa lui, sub conducerea pastorului Mocanu. Pe un alt fir al istoriei adventiste din Sperieţeni, un anume frate Cârstea, fiind cucerit de exemplul unui camarad de armată, după ce rămâne la vatră se alătură grupei fr. Dragne şi, împreună cu alţi credincioşi ai anilor 1930 şi 1931, formează primul nucleu organizat al Bisericii Adventiste Sperieţeni.

 După o perioadă când grupa se mută de la o familie la alta, neavând un loc stabil, pe data de 22 august 1933, fratele Paraschiv Avram vinde bisericii un teren de 240 mp, parte din terenul pe care este amplasată biserica astăzi. Aici, un grup de şapte bărbaţi construiesc prima biserică, care va funcţiona până în 1958, când se construieşte un al doilea locaş pe acest teren, locaş care suferă şi el diverse modificări de arhitectură până când, în perioada 1990-1994, capătă forma actuală. Cu excepţia perioadei legionare, când biserica a fost transformată în şcoală, de la prima scânteie, din 1929, şi până în prezent, credincioşii adventişti din Sperieţeni au avut o evoluţie ascendentă, de 84 de ani de existenţă, fiind binecuvântaţi de Dumnezeu atât pe plan material, cât mai ales pe cel spiritual.sperieteniii

Astăzi, Biserica Adventistă Sperieţeni este activ implicată în viaţa localităţii, dar şi a împrejurimilor, prin numărul de biserici înfiinţate: Gura Şuţii, Produleşti, Picior de Munte, Perşinari, Ciurari şi altele. Are un număr mare de tineri şi copii, o formaţie de fanfară, de blockflöte şi este gazda diverselor activităţi şi proiecte ale bisericii: festivaluri de tineret, evanghelizări publice, programe speciale etc.

Domnul să binecuvânteze biserica Lui!

 

Eugen Radu, pastor în Conferinţa Muntenia

Tipărire

Comunitatea Maranatha – Braşov

brasov1Istoria bisericii adventiste din Braşov are rădăcini adânci. Pionierul lucrării pe aceste meleaguri a fost Wilhelm Tentesch, care a cunoscut solia adventistă la Cluj, prin lecturile biblice susţinute de pastorul L. R. Conradi. După convertire, în anul 1895, acesta a început lucrarea de colportaj în Braşov şi în localităţile dimprejur. Primul adventist braşovean menţionat în documente a fost o femeie, Rosa Essig. Numele acesteia apare într-o scrisoare a pastorului J. F. Huenergardt, datată în 1898. În anul 1900 au fost organizate bisericile din Braşov şi Făgăraş. În 1908 apare şi numele Judith Fulop, acreditată ca lucrător biblic. Din rapoartele vremii, aflăm că în 1903, la Braşov existau 8 membri, în 1908 erau 22, pentru ca, în 1910, numărul acestora să fie de 36 de membri.

În anii următori, biserica a crescut considerabil, adunându-se în diferite locaţii. De remarcat este lucrarea lui Nicolae Ghiţoc, un cizmar credincios botezat în 1922, care a adus multe suflete la Hristos. După ce biserica s-a adunat o perioadă lungă de timp pe strada De Mijloc nr. 1, s-a cumpărat o şură pe aceeaşi stradă, la nr. 47 (anul 1961), unde în 1974 s-a început construcţia bisericii actuale. La data aceea, număra 280 de membri. Pe 6 august 1976 a avut loc inaugurarea Casei de rugăciune, eveniment la care a participat şi comitetul Diviziunii Euro-Africa.brasov2

Perioada următoare a fost mult binecuvântată de Dumnezeu în ce priveşte creşterea numărului de membri. În anul 1992, preşedintele Conferinţei Generale, Robert Folkenberg, a participat la un botez, unde au încheiat legământ cu Dumnezeu 80 de persoane. Un an mai târziu, biserica avea 680 de membri. Acest lucru a determinat construirea a încă două biserici în oraşul Braşov: Biserica de limbă maghiară – Sion – şi cea de limbă română – Cantacuzino.

În momentul de faţă, Biserica Maranatha – Braşov are 327 de membri şi este o biserică vie şi puternică, unde părinţi, copii şi bunici vin Sabat de Sabat, cu bucurie, pentru a se închina minunatului nostru Dumnezeu.


 Iared Azamfirei este pastor în Conferinţa Transilvania de Sud.

Joomla SEF URLs by Artio