Tipărire

Școala de Sabat - o poartă spre oameni

Multe persoane care nu fac parte din biserică ar fi dispuse să participe la Școala de Sabat dacă nu ar trebui să treacă prin acele momente în care nu se simt confortabil sau în care sunt puse în situații jenante. O Școală de Sabat în care participanții să se simtă bine ar trebui să fie coordonată în așa fel, încât să îi atragă, nu să-i îndepărteze pe căutătorii sinceri ai adevărului.

Ospitalitatea

În general, oamenii care participă la Şcoala de Sabat, fie accidental, fie însoţind un prieten sau revenind după mai mult timp de absență, vor să nu fie ignorați, dar nici cocoloșiți sau scoși în evidență.

Oaspeţii ar trebui să fie salutați cu un zâmbet prietenesc și even­tual cu o între­bare de genul: „Sunteţi fa­­mi­liarizat cu progra­mul acesta?” Abor­­darea nu este indiscretă, ci chiar ar putea fi un aju­tor pentru ca oaspetele să beneficieze de un tur de orientare.

Gazda va răspunde apoi întrebărilor și îl va conduce pe oaspete, arătându-i sălile destinate programului pentru copii și adulți. Dacă este cazul, gazda îl va invita pe oaspete la o anumită grupă. Va alege o grupă care este deschisă să primească vizitatori. Familia-gazdă va sta la biserică alături de oaspete, îl va însoți la masa de părtășie organizată în comunitate sau îl va invita acasă la masă.

Acomodarea

Într-o grupă de Şcoală de Sabat deschisă să primească vizitatori, cea mai bună aranjare a scaunelor este în cerc. Cel care va coordona grupa va fi prezent mai devreme, astfel încât oaspe­ţii veniți înainte de începerea propriu-zisă să nu fie singuri. Cel mai adesea, vizitatorii se simt confortabil într-o grupă cu o atmosferă caldă, prietenoasă, sociabilă, dar care, în același timp, nu este una indiscretă sau presantă.

După primele prezentări sumare făcute în cadrul grupei, se poate începe cu o întrebare care să spargă gheața. Se va alege o întrebare al cărei răspuns să fie unul ușor, fapt ce va per­mite o relaxare a participanților. Atunci când se trece mai departe, la momentele în care participanților li se cere să citească ceva, să răspundă sau să se roage în grup, instructorul ar trebui să menționeze de la bun început câteva aspecte care l-ar ajuta pe oaspete fie să se implice, fie să se abțină într-un mod care să nu-l pună într-o situație jenantă. Spre exemplu, ar putea rosti o frază precum: „Dacă cineva nu dorește să citească, nu e nicio problemă. Vă rugăm să priviți la vecin și vom înțelege, iar următorul va prelua lectura mai departe.”

Abordare inteligentă

Grupele deschise să primească vizitatori tre­buie să conștientizeze că oaspeţii ar putea să nu ştie unde se află un anumit text biblic sau o relatare din Scriptură. Ar fi ideal să aveți un exemplar al studiului biblic și o Biblie pe care să le deschideți și să le oferiți.

În urechile oaspeţilor vor suna ca o limbă străină expresii din jargonul adventist, ca „adevăr”, „Spiritul Profetic”, „Ellen White”, „conferință”, „colportaj” sau „lecțiune”. Dacă oaspeţii nu au un bagaj de informații sau de experiențe religioase, pentru ei, cel mai accesibil limbaj va fi cel din mass-media, din lumea de zi cu zi, de pe stradă. Concepte ca „îndreptăţire”, „sfinţire”, „naștere din nou”, „ispășire”, „Sanctuar” și multe altele trebuie să fie explicate într-un limbaj familiar oaspeţilor.

Mulți căutători ai adevărului care ajung ca vizitatori la grupa de Şcoală de Sabat se consideră oameni spirituali. Cel mai probabil, au cunoscut o mare varietate de învățături spirituale. Instruc­torilor le revine răspunderea de a face punți de legătură între cultura religioasă a oaspeţilor și conceptele Scripturii. Sunt anumite valori comune majorității credințelor și filosofiilor. Unele dintre acestea ar fi: 1) bunăvoință faţă de aproapele; 2) recunoașterea valorii tuturor oamenilor; 3) dra­goste, bunătate, înțelegere, compasiune; 4) cauze umanitare; 5) acceptarea tuturor, indiferent de rasă, de culoare a pielii sau de înfățișare.

Religie trăită

Societatea modernă nu este atât de mult influențată de citarea unor texte biblice, cât de oameni care manifestă o pace, o dragoste, o bucurie, o îndelungă răbdare, o bunătate, o smerenie, o înfrânare şi o credință autentice. În general, vizitatorii nu se opun textelor biblice, atunci când acestea sunt folosite ca inspirație pentru a-i ajuta să ajungă la un astfel de stil de viață. Din acest motiv, discuțiile din cadrul grupei ar trebui să se concentreze pe un studiu al Scripturii care să abordeze chestiuni legate de viața de zi cu zi.

Instructorul ar trebui să evite să-i scoată în evidență pe unii dintre participanți, cerându-le pe nume să răspundă anumitor întrebări. Vizitatorii ar putea fi speriați de o astfel de prac­tică, în ciuda faptului că instructorul e sigur că ceilalți membri ai grupei ar răspunde fără probleme apelului. Instructorii nu ar trebui să pară oameni autoritari, aspri sau bigoți. Însă nu ar trebui să facă nici compromisuri în ce privește adevărul, ci să-l prezinte cu bunătate, compasiune, înțelegere și bunăvoință.

Ar fi ideal dacă s-ar putea face un set de reguli încă de la începutul dezbaterii, reguli care să fie repetate de fiecare dată când un oaspete nou se alătură grupei. Ca exemplu de astfel de reguli, instructorul ar putea spune: „Am dori să avem o discuție deschisă și fiecare să se simtă liber să participe. Primim întrebările sincere, oricât de neimportante ar părea. Vom apela la Biblie pentru a găsi răspunsurile finale.”

Dacă un oaspete exprimă o opinie ce vi­ne în contradicție cu o doctrină sănătoasă, instruc­torul ar putea aduce în discuție un text care să clarifice lucrurile și, în timp ce cântăresc îm­preună cuvintele acestui text, ar putea spune modul în care înțelege el acest text, fără a se angaja în discuții și argumentații contradictorii. Instructorul ar trebui să îi ajute pe membri să participe la discuţii abținându-se de la argu­mentări, dezbateri contradictorii sau comentarii incisive, care i-ar putea ofensa pe musafiri.

Cum atrageţi vizitatorii interesaţi?

Cercetările arată că oamenii care nu vin la biserică ar putea fi adesea interesați de programe care să-i ajute să-şi îmbunătățească relațiile cu ceilalţi, să aibă o viață de familie mai bună, să scape de un viciu sau să dobândească abilități noi.

În anumite biserici, ora de studiu alocată Şcolii de Sabat a fost prezentată în materiale publicitare și coordonată ca un „seminar de profeție biblică”. Programul a fost deschis spre societate și a avut rezultate pozitive.

Concluzii

Grupele de Şcoală de Sabat care manifestă deschidere către vizitatorii din afara bisericii vor demonstra înțelegere și sensibilitate față de lu­crurile care au importanță pentru oaspeţi. Atât liderii, cât și membrii obișnuiți vor fi atenți la contextul în care aceştia își duc viața, la lucrurile care le fac plăcere și la cele pe care le resping. Se vor strădui să folosească un limbaj pe înțelesul tuturor și vor fi gata să prezinte soluțiile Bibliei la problemele de zi cu zi.

 

Acest material a fost redactat de Depar­ta­mentul Școala de Sabat și Lucrarea Personală din cadrul Conferinţei Generale a Bisericii Ad­ventiste de Ziua a Șaptea. 

Joomla SEF URLs by Artio