Tipărire

Bun venit, Redeșteptare!

de Teodor Huțanu


„Cei şaptezeci s-au întors plini de bucurie.” (Luca 10:17)

Tot aşa încă un an?

Şcoala de Sabat s-a încheiat. Discuţia „pe mar­ginea” studiului a fost plină de viaţă. Apoi instructorul a întrebat: „Cine ar putea vizita un bolnav?”, fără să primească vreun răspuns.

Ziua întoarcerii din misiune a fost pentru uce-nicii Domnului Isus una inundată de bucurie, en­tu­­ziasm şi lumină cerească. Despre o astfel de zi poţi spune: „De-ar fi toate zilele la fel!”

Încercăm, la început de an, să ne imaginăm cum vor fi cele 52 de Sabate în adunarea noastră. Chiar dacă se vorbeşte despre redeşteptare, aceas­ta nu se prea simte. Cerneala curge, undele se propagă, vorbitorii se agită, dar … caravana bisericii trece nestingherită mai departe. Această stare este mai mult decât tristă. Fiind adevărată, este cu atât mai dramatică.

Care este Sabatul de care ne amintim cu plă­cere şi pe care l-am dori să revină iar şi iar? Percepţiile noastre sunt dife­rite, aşa că ne va fi greu să găsim un Sabat-model, unanim acceptat.

Sabat fericit!

Valabilă pentru toate gusturile şi pentru toa­te bisericile, „reţeta” inspirată sună astfel: „Membrii bisericii să-şi facă cu credincioşie partea de lucru în timpul săptămânii, iar în Sabat să-şi povestească experienţa. Adunarea va fi atunci ca o hrană dată la timpul potrivit, aducând tuturor celor prezenţi viaţă şi o putere nouă” (Mărturii, ed. 1996, vol. 7, p. 23).

Nu de citate ducem lipsă, ci de dispoziţia de a le lua în seamă, chiar şi atunci când con­ţin răspunsul răspicat la strigătele noastre deznădăj­duite. Să nu trecem încă o dată pe alături, lă­sând căzută între tâlhari mult dorita noastră redeşteptare. Preoţi, leviţi sau samariteni, putem înţelege clar care este legătura de aur: ce se în­tâm­­plă în Sabat este strâns legat de ceea ce se în­tâm­plă în timpul săptămânii.

Cum se construieşte programul unui astfel de Sabat? Cu mai puţină rutină – inclusiv mai puţină predicare – şi mai multă împărtăşire a experienţelor misionare. „Cel mai mare ajutor ce poate fi dat poporului nostru este acela de a-l învăţa să lucreze pentru Dumnezeu şi să depindă de El, nu de slujitorii Lui. [...] Sunt situaţii când e bine ca predicatorii noştri să ţină în Sabat, în comunităţile noastre, cuvântări scurte, pline de viaţa şi de iubirea Domnului Hristos. Dar mem­brii bisericii nu trebuie să aştepte o predică în fiecare Sabat” (Ibidem, p. 22, 23).

Rădăcina ne-redeşteptării

„Faptul că pastorii noştri cheltuiesc pentru ei [membrii bisericii] timp şi talente, care ar trebui folosite pentru cei neconvertiţi, aduce debilitate acelora care cunosc adevărul. În multe dintre comunităţile noastre de oraş, Sabat după Sabat, deserventul cultic predică şi membrii bisericii vin la casa lui Dumnezeu fără să aibă ceva de spus despre binecuvântările primite în urma împărtăşirii binecuvântărilor lor cu alţii. Ei nu au lucrat în timpul săptămânii pentru a pune în practică învăţătura care le-a fost oferită în Sabat. Câtă vreme membrii bisericii nu fac niciun efort pentru a da şi altora din ajutorul ce le-a fost dat, urmează, în mod firesc, o slăbire spirituală.”

„Dacă nouă zecimi din eforturile depuse pentru cei care cunosc adevărul s-ar depune pentru cei care n-au auzit niciodată adevărul, cât de mult mai mare ar fi înaintarea realizată! Dumnezeu Şi-a reţinut binecuvântările, deoa­rece poporul Său n-a lucrat în armonie cu îndru­mările Sale” (Ibidem, p. 22).

Iubirea de suflete – marele secret

„Când cei care fac parte din poporul lui Dumnezeu vor simţi marea nevoie de a lucra pentru convertirea păcătoşilor, … mărturia pe care o vor aduce în serviciile divine din Sabat nu va fi întunecată şi pesimistă, ci plină de iubire, curaj, viaţă şi putere. În loc să se gândească şi să vorbească despre greşelile fraţilor şi surorilor lor sau despre propriile necazuri, ei se vor gândi şi vor vorbi despre iubirea Domnului Hristos, străduindu-se cu ardoare să devină lucrători tot mai eficienţi pentru El” (Manuscrisul 127, 1903). Bun venit, Redeşteptare! n

 

„Când membrii îşi îndeplinesc în timpul săptămânii partea care le revine din lucrarea Domnului, vor fi ridicaţi din starea de neputinţă care ruinează trupul şi sufletul multora. Lucrând pentru alţii, ei vor avea de spus ceva binefăcător când se adună să se închine Domnului.” (Manuscrisul 127, 1903)

Teodor Huţanu este preşedintele Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România.

Joomla SEF URLs by Artio