Tipărire

Criza școlii

de Virgiliu Peicu

 

criza scoliiÎn ultima vreme, se discută mult de situaţia şcolilor şi a învăţământului. Apar fel şi fel de comunicări, de analize, de statistici şi de rapoarte. În unele situaţii se iau măsuri administrative, în altele se propun planuri de restructurări şi schimbări de programă şcolară. În ciuda isteriei sociale, şcoala rămâne la fel. Adică ce se întâmplă? Care e problema în esenţă?

Practic, nu instituţia e în criză, ci studentul, elevul. Cei care trec prin procesul de învăţământ nu învaţă, nu asimilează învăţătura, nu frec­ven­tează, nu-şi dezvoltă abilităţile practice necesare înţelegerii vieţii. Nu mai au interes şi nu mai simt că informarea şi formarea li se adresează. Chemarea simţurilor devine mai puternică decât chemarea raţiunii. Specialiştii au încercat noi şi noi metode de trezire a interesului elevului. Rezultatele ultimilor ani ne sugerează un eşec. În ciuda postării pe internet a cursurilor, în ciuda dezbaterilor şi a comentariilor specializate, situaţia rămâne la fel de îngrijorătoare.

S-a spus că tematica este depăşită, că su­biec­tele dezbătute nu mai prezintă interes pentru noua paradigmă a gândirii moderne. S-a pus în discuţie metoda de învăţare. S-a vorbit şi despre competenţa educatorilor şi a instructorilor. Multe cauze au fost invocate, dar tristul adevăr e că tot mai puţini elevi sunt la clasă şi că există tot mai puţine grupe de studiu şi de analiză. Scade numărul elevilor. De aici vine tristeţea. Un responsabil de şcoală se plângea că scade nu­mărul comenzilor pentru manuale şi că, uneori, elevii nu-şi mai ridică manualele comandate. Nu, nu se pune în discuţie problema natalităţii fizice sau spirituale, ci a participării la şcoală.

— Şi ce-i cu asta? încearcă cineva să mini­malizeze criza. Abia mai scăpăm de cheltuieli, pentru că manualele costă bani şi şcoala costă timp. E destul pentru un elev să înveţe din şcoala vieţii.

O astfel de mentalitate se răspândeşte printre cei care nu au înţeles ce rol capital au învăţătura şi şcoala în viitorul omului. N-au înţeles că problema cunoaşterii e o problemă de mântuire şi că adevărata religie este o religie a cărţii.

În Talmudul iudaic există o poveste drept comentariu la textul din Ieremia 6:11. Un calif arab dorea să cucerească Ierusalimul. În timpul pregătirilor pentru război a consultat un oracol, un înţelept. A mers la el şi l-a întrebat:

— Înţeleptule, voi avea izbândă dacă voi asedia Ierusalimul?

Înţeleptul s-a gândit, i-a cercetat planurile şi i-a spus:

— Trimite nişte iscoade să cerceteze Ierusa­limul şi la întoarcere să vină la mine!

Aşa a făcut califul. La întoarcerea iscoadelor, înţeleptul a întrebat:

— Spuneţi-mi, ce făceau elevii?

— Erau în jurul educatorilor, în şcoală, au răspuns spionii.

— Dar tinerii ce făceau?

— Erau la studii.

— Spuneţi califului că nu este acum momen­tul să atace Ierusalimul; dacă o va face, nu va avea izbândă.

Scena aceasta s-a repetat de mai multe ori, până când şcoala din Ierusalim a intrat în criză. La ultima vizită, iscoadele au adus următorul raport:

— Şcolile sunt goale şi locurile de studiu, pustii.

— Mergeţi şi spuneţi-i califului că acum poate cuceri Ierusalimul!

Şi Ierusalimul a fost cucerit.

Privind această scenă, profetul Ieremia spu­nea: „Eu sunt aşa de plin de mânia Domnului, că n-o pot opri” (Ieremia 6:11, p.p.).

Dar pentru ce şcoală credeţi că mă consumă râvna aceasta? Pentru şcoala profană? Nu, pen­tru Şcoala de Sabat. Ea a fost şi a rămas „inima comunităţii”. Inima este bolnavă, în ciuda avertismentului: „Păzeşte-ţi inima mai mult de­cât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii!” (Proverbele 4:23). Profetul Osea transmitea un mesaj de la Dumnezeu, care ne zice şi azi ace­laşi lucru: „Poporul meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-mi vei mai fi preot” (Osea 4:6).

Ce este de făcut? Domnul să ne dea înţe­lepciune şi să ne spună ce să facem! „Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig!” (Psalmii 119:36).

 

Virgiliu Peicu este redactorul-șef al revistei Curierul Adventist.

Joomla SEF URLs by Artio